Buletin România

Cartea de identitate românească reprezintă documentul care atestă identitatea, Cetăţenia Română şi domiciliul stabil în România şi se eliberează începând cu vârsta de 14 ani.

Compania Air Moldova anunță

”Ca urmare a eforturilor depuse de către compania Air Moldova și partenerii săi, ne face plăcere să vă comunicam faptul ca situația accesului pasagerilor cu cetățenie romana in Irlanda a fost remediata”,

Anterior, autoritățile de la Dublin au anunțat că, începând cu 1 februarie, cetățenii Republicii Moldova, care dețin și Cetățenia Română, nu mai pot intra în Irlanda în baza cărții de identitate românești.

”Air Moldova” a fost sancționată pentru transportarea spre Dublin a pasagerilor care se legitimează doar cu carte de identitate emisă de autoritățile din România.

Cartea de identitate românească reprezintă documentul care atestă identitatea, Cetăţenia Română şi domiciliul stabil în România şi se eliberează începând cu vârsta de 14 ani. De la 1 ianuarie 2007, cartea de identitate poate fi folosită şi ca document de călătorie, dar numai în interiorul Uniunii Europene.

Pentru perfectarea Pașaportului Român puteți accesa linkul: ExpertConsulting.md 

PASAPORT ROMAN SE SCHIMBA CULOAREA SI CONTINUT

PASAPORT ROMAN Autorităţile schimba culoarea pasaportul roman simplu electronic, valabil 10 ani, din roşu-vişiniu, în roşu- închis pentru a-l face mai vizibil.

Nu este singura modificare pe care o cere Ministerul de Interne.

Noul pasaport romanesc va avea stema ţării gravată 3 D şi va fi completată cu o coroană.

Pe a doua copertă a noului pasaport roman vor apărea menţiuni noi.

 

În plus, ministerul de Interne vrea schimbări la conţinutul tuturor celor trei tipuri de documente.

Paşaportul electronic diplomatic, cel de serviciu şi cel simplu vor avea rubrici identice, însă culori diferite.
pasaport roman

Acte necesare pentru a obtine pasaport romanesc

  1. Buletin romanesc sau moldovenesc
  2. Pasaport romanesc sau moldovenesc
  3. Dovada cetateniei romane (certificat de dobindire a cetataniei romane ,sau pasaportul anterior).
  4. Certificatul de nastere romanesc
  5. Certificatul de casatorie romanesc
  6. Sentinta  de divort  ramasa definitiva si irevocabila sau certificatul de nastere sau de casatorie mentiunea de divort, (pentru cei divortati).
  7. Pasaport roman anterior, daca este cazul, IN ORIGINAL

In cit  timp puteti obtine  un pasaport romanesc ?

Bucuresti in “ 10 zile ” pasaport romanesc valabil pentru 10 ani.

In Romania Bucuresti in “ 2 ore pasaport temporar, valabil pentru 1 an.
Consulatul România in Chisinau in “ 30 zile, pasaport temporar valabil pentru 1 an.
Consulatul România in Chisinau in “ 45 zile, pasaport valabil pentru 10 ani.

Termenele de valabilitate al pasapoartelor copiilor minori.

Acestea se vor elibera dupa cum urmeaza:

3 ani pentru copiii minori care nu au implinit virsta de 12 ani.

5 ani pentru copiii minori cu virsta cuprinsa intre 12-18 ani.

Important

Pasaportul Romanesc se elibereaza cu mentinerea domiciluilui in Republica Moldova.

Schimbul domiciliului (perfectarea buletinului romanesc) atrage dupa sine anularea pasaportului.

In cazul declaratii furtului pasaportului roman , este necesara prezentarea dovezii de la Politie.

In cazul distrugerii pasaportului, se va prezenta pasaportul distrus sau deteriorat.

LA MULȚI ANI 2019 !

Astăzi se mai termină un an, un an care pe cineva l-a făcut fericit, pe cineva invers, cineva nu vrea să se termine – iar cineva abia asteaptă. Și cum nu ar fi acest an pentru voi , Expert Consulting vă dorește ca anul următor să fie mai bun! Să fie mai bogat in impliniri, mai înalt în aspirații, și plin de succese cu mari și frumoase realizări.

Fie ca anul care vine să fie pentru voi o punte spre ceva mai bun, mai luminos. Tot ce vă este de folos să se realizeze şi nimic să nu vă înnoureze „cerul” senin al vieţii! Anul Nou să vă dăruiască sănătate, pace în suflet şi prosperitate.”

Spiritul sărbătorilor de iarnă să pătrundă în casele şi în sufletele voastre şi celor dragi’’,Iubirea, bucuria, înţelepciunea şi generozitatea să vă fie călăuză în anul 2019.

Din partea  companiei  Expert Consulting un sincer “LA MULȚI ANI ”

Românii nu vor lucra pe 24 și 31 decembrie!

Încă două zile libere pentru români. Este vorba despre 24 şi 31 decembrie. 

Anul acesta, ultimele două zile libere din an, 25 și 26 decembrie, respectiv prima și a doua zi de Crăziun, vor cădea în zilele de marți și miercuri, ceea ce înseamnă că românii se vor putea bucura de o minivacanță care începe de pe 22 și se încheie pe 26.

La fel se întâmplă și cu Revelionul, căci 1 și 2 ianuarie, zile libere, cad marți și miercuri, iar cu 31 decembrie zi liberă dată de Guvern, românii nu vor lucra de pe 29 decembrie până pe 2 ianuarie, inclusiv.

Parlamentul European

Parlamentul European a votat marți: recomandă primirea imediată României și Bulgariei în spaţiul Schengen, fără legătură cu raportul MCV.

Practic, eurodeputaţii au aprobat raportul supus la vot cu 514 voturi „pentru”, 107 „împotrivă” şi 38 de abţineri.

După votul de astăzi din Parlamentul European urmează decizia finală a Consiliului Uniunii Europene.

Comisia Libertăţilor Civile (LIBE) a reiterat în 5 noiembrie recomandarea adresată miniştrilor statelor membre Uniunii Europene (UE) de a aproba rapid aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen, ca membre cu drepturi depline.

O abordare în două etape – suspendarea controalelor la frontierele interne maritime şi aeriene, urmată de eliminarea controalelor la frontierele interne terestre – implică un anumit număr de riscuri şi ar putea să aibă un efect negativ asupra viitorului extinderii spaţiului Schengen, subliniau membrii Comisiei.

LIBE: Amânarea va avea consecințe grave

Membrii Comisiei subliniau că spaţiul Schengen este un dispozitiv unic în felul său şi una dintre cele mai mari reuşite ale UE, iar amânarea aderării depline a României şi Bulgariei are consecinţe negative atât asupra celor două ţări, cât şi asupra întregii Uniuni.

Menţinerea controalelor la frontierele interne şi reintroducerea lor în spaţiul Schengen pot afecta încrederea cetăţenilor în instituţii în în integrarea europeană, sublinia Comisia LIBE, săptămâna trecută.

Această menţinere a controalelor are de asemenea consecinţe economice negative asupra pieţei interne a UE şi asupra importurilor şi exporturilor dinspre şi către România şi Bulgaria, insistau eurodeputaţii.

Extinderea spaţiului Schengen sau libera circulaţie a cetăţenilor UE nu ar trebui să fie afectată de efectele negative ale lacunelor altor politici UE precum cele referitoare la azil şi imigraţie, aprecia LIBE.

„Comisia Libertăţilor Civile a reafirmat că Bulgaria şi România ar trebui să devină membre cu drepturi depline ale spaţiului Schengen şi a respins perspectiva unei aderări parţiale, mai întâi cu frontierele aeriene şi maritime şi apoi cu frontierele terestre”, a declarat atunci  raportorul Serghei Stanişev, din cadrul grupului parlamentar european al socialiştilor şi democraţilor (S&D).

„Această abordare în două etape creează un precedent periculos, care nu doar că nu are nicio bază juridică solidă, dar care implică totodată inconveninete economice, sociale şi politice asupra UE”, a adăugat eurodeputatul bulgar.

Acest proiect al raportului a fost adoptat de Comisie cu 36 de voturi la patru şi o abţinere.

PE a dat undă verde aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen încă din iunie 2011 şi şi-a reiterat poziţia în mai multe rânduri, în urma acestei rezoluţii legislative.

În prezent, atât România, cât şi Bulgaria aplică în mod parţial acquis-ul Schengen, iar controale sunt efectuate la frontierele ambelor ţări.

Cine ia decizia finală

Hotărârea finală cu privire la aderarea deplină a celor două ţări la spaţiul Schengen este luată prin vot – cu unanimitate – de către miniştrii din cele 28 de state membre, în cadrul Consiliului.

Preşedintele Comisiei Europene, Jean Claude Juncker, şi-a exprimat speranţa, săptămâna trecută, la Bruxelles, după întâlnirea cu premierul Viorica Dăncilă şi cu ceilalţi membri ai Guvernului, că România va fi primită în Schengen în mandatul actualei Comisii, subliniind că „mai sunt eforturi de făcut”.

„Din punct de vedere tehnic, ştim că ţara noastră îndeplineşte toate criteriile şi cred că acest lucru este un act de dreptate, un act de normalitate, un act prin care România este tratată ca şi celelalte state membre ale UE”, a declarat vineri premierul Viorica Dăncilă, salutând declaraţia preşedintelui CE.

Bulgaria va face parte din spaţiul Schengen din 2019, pentru început doar cu frontierele aeriene, anunţa la sfârşitul lui noiembrie publicaţia bulgară 24 Chasa, citând afirmaţii ale liderului europarlamentarilor PPE, Manfred Weber, candidat pentru preşedinţia Comisiei Europene.

100 Ani. La mulți ani România

1 Decembrie este ziua Naţională a României şi are o însemnătate specială în societatea noastră.

Totodată, această zi marchează un eveniment istoric foarte important: unirea Transilvaniei cu România, în anul 1918. În această zi, românii de pretutindeni sărbătoresc pe stradă, la paradele militare din Alba-Iulie sau Bucureşti, ori acasă alături de cei dragi.

1 Decembrie a fost adoptată ca ziua naţională a României în anul 1990, fiind promulgată de fostul preşedinte Ion Iliescu şi publicată ulterior în Monitorul Oficial. Această dată marchează Unirea Transilvaniei cu România şi va rămâne una dintre cele mai importante pagini ale istoriei şi unităţii naţionale româneşti.

1 Decembrie, ziua Naţională a României. Scurt istoric

1 Decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal din istoria României, datã la care Marea Adunare de la Alba-Iulia voteaza unirea Transilvaniei cu România, totodată cerându-se un singur stat naţional. Cu toate acestea, primul pas a fost făcut, de fapt, între 21 noiembrie-4 decembrie 1918. Când Sfatul Ţării din Basarabia a proclamat Republica Democratică Moldovenească. Apoi, la 24 ianuarie se adoptă declaraţia de Independenţă.

Adunarea Naţională de la Alba Iulie a adoptat o rezoluţie în care este atestată unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România. La 1 decembrie 1918, politicianul Vasile Godiş a citit rezoluţia Unirii: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.”

Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, la 11 decembrie 1918 de cãtre regele Ferdinand, fiind votatã de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie.

La mulți ani România, La mulți ani române, La  La mulți ani români de pretutindeni !!!

Reglementări simplificate și termene reduse pentru obținerea pașaportului.

Guvernul a aprobat pe 10 octombrie 2018, un proiect de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 94/2006, prin care sunt introduse o serie de modificări legislative care asigură simplificarea procedurilor și reducerea termenelor pentru obținerea pașaportului.

Proiectul de Hotărâre a Guvernului aprobat asigură punerea în aplicare a modificărilor aduse în acest an Legii 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. De asemenea, clarifică printr-o reglementare neechivocă unele aspecte întâlnite de-a lungul timpului în activitatea practică.

Astfel, termenul de eliberare a paşapoartelor simple electronice în ceea ce privește cererile depuse în străinătate, termenul actual de 90 de zile se reduce în funcție de țara unde se află solicitantul: 45 de zile lucrătoare, în cazul cererilor depuse la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în statele membre ale Uniunii Europene, respectiv 60 de zile lucrătoare, în cazul cererilor depuse în statele terțe în raport cu UE. 

De asemenea, printre modificările aprobate se află simplificarea condiţiilor ce trebuie îndeplinite pentru eliberarea paşapoartelor simple temporare în cazul minorilor care urmează să se deplaseze în străinătate pentru a urma un tratament medical fără de care viaţa ori sănătatea le este pusă în pericol, prin stabilirea necesităţii unei traduceri “autorizate”, şi nu “legalizate”, aşa cum este reglementat în prezent, a documentelor emise de instituţia străină care urmează să efectueze tratamentul medical.

Se stabilește că procura specială şi declaraţia privind acordul de eliberare a paşaportului minorului se restituie, solicitantului, după scanare, atunci când aceste înscrisuri cuprind împuternicirea, respectiv acordul pentru îndeplinirea altor operaţiuni sau acte, altele decât cele privind eliberarea paşaportului. 

Totodată, se elimină necesitatea prezentării strict a originalului certificatului de naştere al minorului sub 14 ani la ridicarea paşaportului simplu electronic/temporar, fiind acceptată şi copia acestuia.

O altă modificare vizează eliminarea sintagmei „în original” în cazul hotărârilor judecătoreşti care trebuie prezentate de către solicitanţii paşapoartelor, având în vedere faptul că hotărârile judecătoreşti se comunică părţilor în copie de către instanţă. Noua formulare asigură claritatea textului şi a intenţiei normative ce vizează necesitatea prezentării hotărârii judecătoreşti certificate de instanţa judecătorească (prin aplicarea ştampilei, în original).

Prin Legea nr. 133/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate care a intrat în vigoare în luna iulie a.c., cadrul normativ a fost completat în sensul adaptării acestuia la realităţile legislative naţionale şi europene actuale, la practica diversificată existentă în materie, precum şi, implicit, la nevoile cetăţenilor români. Principalele noutăți sunt extinderea termenului de valabilitate a pașaportului simplu electronic de la 5 la 10 ani pentru personnel’s e care au împlinit vârsta de 18 ani și reglementarea situațiilor în care poate fi eliberat pașaportul simplu temporar.

Valabilitatea pasapoartelor românești simple electronice de la 5 la 10 ani valabilitate.

 

Din data de 20 iulie 2018, a intrat în vigoare modificările legislative privind termenul de valabilitatea.

Astfel, toți cei care au împlinit vârsta de 18 ani și care intenționează să-și perfecteze un nou pașaport, acesta se va elibera cu un termen de valabilitate de 10 ani.

De asemenea, modificările legislative intrate în vigoare prevăd și noi condiții de eliberare a pașapoartelor temporare. Drept urmare, acestea se vor elibera într-un termen de până la 3 zile lucrătoare, iar pentru eliberarea acestora persoana va trebui să demonstreze prin acte justificative motivul pentru care se solicită eliberarea pașaportului în regim de urgență.

Totodată, au fost modificate termenele de valabilitate al pașapoartelor copiilor minori. Acestea se vor elibera după cum urmează:

3 ani pentru copiii minori care nu au împlinit vârsta de 12 ani.

5 ani pentru copiii minori cu vârsta cuprinsă între 12-18 ani.

Votat.Pașapoartele Românești vor fi valabile 10 ani.

 

Senatul României a adoptat în şedinţa plenului de miercuri proiectul de lege al Guvernului privind extinderea termenelor de valabilitate a paşapoartelor simple electronice de la 5 la 10 ani în cazul persoanelor care au împlinit vârsta de 25 de ani şi de la 3 la 5 ani pentru cei cu vârste între 12 şi 25 de ani.

Proiectul este menit să să fluidizeze activitatea serviciilor de paşapoarte prin scăderea numărului de solicitări pentru eliberarea documentelor, potrivit realitatea.net.

Pentru eliberarea unui paşaport simplu temporar în termen de 3 zile trebuie să existe situaţii de urgenţă obiective, determinate de motive de sănătate, familiale sau profesionale în care titularul nu dispune de timpul necesar pentru eliberarea unui paşaport simplu electronic. Această urgenţă va trebui dovedită în momentul depunerii cererii de eliberare a paşaportului simplu temporar.

Cei care nu doresc eliberarea unui paşaport simplu electronic pot solicita eliberarea unui paşaport simplu temporar care le va fi eliberat în intervalul în care se emite paşaportul simplu electronic.

Guvernul introduce noi termene de valabilitate a pașapoartelor.

Guvernul introduce noi termene de valabilitate a pașapoartelor, pentru a reduce aglomerația la ghișee. De exemplu, paşapoartele cetăţenilor de peste 25 de ani vor fi valabile 10 ani, faţă de 5 ani, până acum.

“În şedinţa de Guvern de astăzi a fost propus şi adoptat un proiect de lege privind extinderea termenelor de valabilitate a paşapoartelor şi condiţiilor de emitere a acestora. Aşadar, valabilitatea paşapoartelor simple electronice va fi extinsă la 10 ani, faţă de cinci în ani în prezent, în cazul persoanelor care au împlinit vârsta de 25 de ani. Pentru persoanele cu vârsta între 12 şi 25 de ani, paşaportul simplu elctronic va fi valabil cinci ani, iar pentru cei cu vârsta de până în 12 ani – paşaportul simplu electronic va fi valabil trei ani”, a precizat Nelu Barbu, purtătorul de cuvânt al Executivului.

Purtătorul de cuvânt al Executivului a subliniat că măsurile cuprinse în proiectul de lege vizează fluidizarea activităţii serviciilor de paşapoarte prin “scăderea numărului de solicitări pentru eliberarea documentelor”.

De asemenea, a spus Nelu Barbu, proiectul de lege are în vedere reevaluarea cadrului normativ care reglementează eliberarea paşaportului simplu temporar.

“Pentru eliberarea unui astfel de document, deci paşaport simplu temporar, trebuie să existe situaţii de urgenţă obiective, determinate de motive de sănătate, familiale sau profesionale în care titularul nu dispune de timpul necesar pentru eliberarea unui paşaport simplu electronic. Această urgenţă va trebui dovedită în momentul depunerii cererii de eliberare a paşaportului simplu temporar. Pentru situaţiile în care se solicită eliberarea unui paşaport simplu temporar în scopul deplasării minorului în străinătate, e o chestiune foarte importantă, pentru studii sau concursuri oficiale organizate de instituţii străine a fost eliminată obligaţia ca documentele doveditoare să fie autorizate de o autoritate administrativă română. Un copil care merge la un concurs internaţional poate veni cu dovada că merge la concurs, nu trebuie să existe celebra ştampilă”, a arătat Barbu.

El a mai spus că persoanele care, din “orice motive”, nu doresc eliberarea unui paşaport simplu electronic pot solicita eliberarea unui paşaport simplu temporar care le va fi eliberat în intervalul în care se emite paşaportul simplu electronic. “Sunt persoane care nu doresc un paşaport electronic şi pot obţine un paşaport temporar. Dacă nu este urgent, nu va mai fi eliberat în regim de urgenţă”, a precizat Nelu Barbu.

+373 79 880 555
viber

Мы в Viber

+373 781 10 555

Теперь вы можете получить консультацию, где бы вы не находились.

whatsapp

Мы в Whatsapp

+373 781 10 555

Теперь вы можете получить консультацию, где бы вы не находились.