1 Decembrie este ziua Naţională a României şi are o însemnătate specială în societatea noastră.

Totodată, această zi marchează un eveniment istoric foarte important: unirea Transilvaniei cu România, în anul 1918. În această zi, românii de pretutindeni sărbătoresc pe stradă, la paradele militare din Alba-Iulie sau Bucureşti, ori acasă alături de cei dragi.

1 Decembrie a fost adoptată ca ziua naţională a României în anul 1990, fiind promulgată de fostul preşedinte Ion Iliescu şi publicată ulterior în Monitorul Oficial. Această dată marchează Unirea Transilvaniei cu România şi va rămâne una dintre cele mai importante pagini ale istoriei şi unităţii naţionale româneşti.

1 Decembrie, ziua Naţională a României. Scurt istoric

1 Decembrie 1918 reprezintă evenimentul principal din istoria României, datã la care Marea Adunare de la Alba-Iulia voteaza unirea Transilvaniei cu România, totodată cerându-se un singur stat naţional. Cu toate acestea, primul pas a fost făcut, de fapt, între 21 noiembrie-4 decembrie 1918. Când Sfatul Ţării din Basarabia a proclamat Republica Democratică Moldovenească. Apoi, la 24 ianuarie se adoptă declaraţia de Independenţă.

Adunarea Naţională de la Alba Iulie a adoptat o rezoluţie în care este atestată unirea tuturor românilor din Transilvania şi Banat cu România. La 1 decembrie 1918, politicianul Vasile Godiş a citit rezoluţia Unirii: „Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească, adunați prin reprezentanții lor îndreptățiți la Alba Iulia în ziua de 18 noiembrie / 1 decembrie 1918, decretează unirea acelor români și a tuturor teritoriilor locuite de dânșii cu România. Adunarea proclamă îndeosebi dreptul inalienabil al națiunii române la întreg Banatul, cuprins între Mureș, Tisa și Dunăre.”

Legea Unirii a fost ratificată prin decret de lege, la 11 decembrie 1918 de cãtre regele Ferdinand, fiind votatã de Adunarea Deputaţilor în şedinta din 29 decembrie.

La mulți ani România, La mulți ani române, La  La mulți ani români de pretutindeni !!!

Guvernul a aprobat pe 10 octombrie 2018, un proiect de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea şi completarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 94/2006, prin care sunt introduse o serie de modificări legislative care asigură simplificarea procedurilor și reducerea termenelor pentru obținerea pașaportului.

Proiectul de Hotărâre a Guvernului aprobat asigură punerea în aplicare a modificărilor aduse în acest an Legii 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate. De asemenea, clarifică printr-o reglementare neechivocă unele aspecte întâlnite de-a lungul timpului în activitatea practică.

Astfel, termenul de eliberare a paşapoartelor simple electronice în ceea ce privește cererile depuse în străinătate, termenul actual de 90 de zile se reduce în funcție de țara unde se află solicitantul: 45 de zile lucrătoare, în cazul cererilor depuse la misiunile diplomatice şi oficiile consulare ale României în statele membre ale Uniunii Europene, respectiv 60 de zile lucrătoare, în cazul cererilor depuse în statele terțe în raport cu UE. 

De asemenea, printre modificările aprobate se află simplificarea condiţiilor ce trebuie îndeplinite pentru eliberarea paşapoartelor simple temporare în cazul minorilor care urmează să se deplaseze în străinătate pentru a urma un tratament medical fără de care viaţa ori sănătatea le este pusă în pericol, prin stabilirea necesităţii unei traduceri “autorizate”, şi nu “legalizate”, aşa cum este reglementat în prezent, a documentelor emise de instituţia străină care urmează să efectueze tratamentul medical.

Se stabilește că procura specială şi declaraţia privind acordul de eliberare a paşaportului minorului se restituie, solicitantului, după scanare, atunci când aceste înscrisuri cuprind împuternicirea, respectiv acordul pentru îndeplinirea altor operaţiuni sau acte, altele decât cele privind eliberarea paşaportului. 

Totodată, se elimină necesitatea prezentării strict a originalului certificatului de naştere al minorului sub 14 ani la ridicarea paşaportului simplu electronic/temporar, fiind acceptată şi copia acestuia.

O altă modificare vizează eliminarea sintagmei „în original” în cazul hotărârilor judecătoreşti care trebuie prezentate de către solicitanţii paşapoartelor, având în vedere faptul că hotărârile judecătoreşti se comunică părţilor în copie de către instanţă. Noua formulare asigură claritatea textului şi a intenţiei normative ce vizează necesitatea prezentării hotărârii judecătoreşti certificate de instanţa judecătorească (prin aplicarea ştampilei, în original).

Prin Legea nr. 133/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulaţii a cetăţenilor români în străinătate care a intrat în vigoare în luna iulie a.c., cadrul normativ a fost completat în sensul adaptării acestuia la realităţile legislative naţionale şi europene actuale, la practica diversificată existentă în materie, precum şi, implicit, la nevoile cetăţenilor români. Principalele noutăți sunt extinderea termenului de valabilitate a pașaportului simplu electronic de la 5 la 10 ani pentru personnel’s e care au împlinit vârsta de 18 ani și reglementarea situațiilor în care poate fi eliberat pașaportul simplu temporar.

 

Din data de 20 iulie 2018, a intrat în vigoare modificările legislative privind termenul de valabilitatea.

Astfel, toți cei care au împlinit vârsta de 18 ani și care intenționează să-și perfecteze un nou pașaport, acesta se va elibera cu un termen de valabilitate de 10 ani.

De asemenea, modificările legislative intrate în vigoare prevăd și noi condiții de eliberare a pașapoartelor temporare. Drept urmare, acestea se vor elibera într-un termen de până la 3 zile lucrătoare, iar pentru eliberarea acestora persoana va trebui să demonstreze prin acte justificative motivul pentru care se solicită eliberarea pașaportului în regim de urgență.

Totodată, au fost modificate termenele de valabilitate al pașapoartelor copiilor minori. Acestea se vor elibera după cum urmează:

3 ani pentru copiii minori care nu au împlinit vârsta de 12 ani.

5 ani pentru copiii minori cu vârsta cuprinsă între 12-18 ani.

 

Senatul României a adoptat în şedinţa plenului de miercuri proiectul de lege al Guvernului privind extinderea termenelor de valabilitate a paşapoartelor simple electronice de la 5 la 10 ani în cazul persoanelor care au împlinit vârsta de 25 de ani şi de la 3 la 5 ani pentru cei cu vârste între 12 şi 25 de ani.

Proiectul este menit să să fluidizeze activitatea serviciilor de paşapoarte prin scăderea numărului de solicitări pentru eliberarea documentelor, potrivit realitatea.net.

Pentru eliberarea unui paşaport simplu temporar în termen de 3 zile trebuie să existe situaţii de urgenţă obiective, determinate de motive de sănătate, familiale sau profesionale în care titularul nu dispune de timpul necesar pentru eliberarea unui paşaport simplu electronic. Această urgenţă va trebui dovedită în momentul depunerii cererii de eliberare a paşaportului simplu temporar.

Cei care nu doresc eliberarea unui paşaport simplu electronic pot solicita eliberarea unui paşaport simplu temporar care le va fi eliberat în intervalul în care se emite paşaportul simplu electronic.

Guvernul introduce noi termene de valabilitate a pașapoartelor, pentru a reduce aglomerația la ghișee. De exemplu, paşapoartele cetăţenilor de peste 25 de ani vor fi valabile 10 ani, faţă de 5 ani, până acum.

„În şedinţa de Guvern de astăzi a fost propus şi adoptat un proiect de lege privind extinderea termenelor de valabilitate a paşapoartelor şi condiţiilor de emitere a acestora. Aşadar, valabilitatea paşapoartelor simple electronice va fi extinsă la 10 ani, faţă de cinci în ani în prezent, în cazul persoanelor care au împlinit vârsta de 25 de ani. Pentru persoanele cu vârsta între 12 şi 25 de ani, paşaportul simplu elctronic va fi valabil cinci ani, iar pentru cei cu vârsta de până în 12 ani – paşaportul simplu electronic va fi valabil trei ani”, a precizat Nelu Barbu, purtătorul de cuvânt al Executivului.

Purtătorul de cuvânt al Executivului a subliniat că măsurile cuprinse în proiectul de lege vizează fluidizarea activităţii serviciilor de paşapoarte prin „scăderea numărului de solicitări pentru eliberarea documentelor”.

De asemenea, a spus Nelu Barbu, proiectul de lege are în vedere reevaluarea cadrului normativ care reglementează eliberarea paşaportului simplu temporar.

„Pentru eliberarea unui astfel de document, deci paşaport simplu temporar, trebuie să existe situaţii de urgenţă obiective, determinate de motive de sănătate, familiale sau profesionale în care titularul nu dispune de timpul necesar pentru eliberarea unui paşaport simplu electronic. Această urgenţă va trebui dovedită în momentul depunerii cererii de eliberare a paşaportului simplu temporar. Pentru situaţiile în care se solicită eliberarea unui paşaport simplu temporar în scopul deplasării minorului în străinătate, e o chestiune foarte importantă, pentru studii sau concursuri oficiale organizate de instituţii străine a fost eliminată obligaţia ca documentele doveditoare să fie autorizate de o autoritate administrativă română. Un copil care merge la un concurs internaţional poate veni cu dovada că merge la concurs, nu trebuie să existe celebra ştampilă”, a arătat Barbu.

El a mai spus că persoanele care, din „orice motive”, nu doresc eliberarea unui paşaport simplu electronic pot solicita eliberarea unui paşaport simplu temporar care le va fi eliberat în intervalul în care se emite paşaportul simplu electronic. „Sunt persoane care nu doresc un paşaport electronic şi pot obţine un paşaport temporar. Dacă nu este urgent, nu va mai fi eliberat în regim de urgenţă”, a precizat Nelu Barbu.

Programare prealabilă on line.

 

Ambasada României în Republica Moldova anunță că, începând de luni, 5 februarie 2018, toate serviciile consulare la Secția Consulară a Ambasadei României la Chișinău se vor efectua doar prin programare prealabilă on line.

Potrivit unui comunicat de presă emis de reprezentanţii ambasadei, această măsură vine în completarea procesului de reformă și în sprijinul îmbunătățirii sistemului de programări.

Programările pentru toate serviciile consulare sunt gratuite.

Telefon: + 373 22 260 737; +373 22 260 747  disponibil 24 h / 7 zile

+ 373 22 855 002, disponibil luni-vineri, 8.00 – 14.00

În cererea de informații vă rugăm să precizați localitatea și raionul de domiciliu / , pentru a primi informații consulare specifice în funcție de zona geografică.

Incepând cu anul 2018, copiii nou născuţi ar putea primi de la statul Român suma de 10.000 de euro.

Este o propunere făcută de reprezentanţii Partidului Noua Românie, care vor ca prin această măsură să îi ajute pe tineri să îşi continue studiile, să îşi deschidă o afacere sau chiar să îşi cumpere o casă.

Potrivit proiectului,
statul deschide un cont la naşterea copilului, zilnic, acestor copii, statul român le va depune la CEC Bank o sumă, astfel încât, cu tot cu dobânzi, în momentul împlinirii a 18 ani, fiecare copil să aibă în cont 10.000 de euro.

Acești bani pot fi folosiți doar de titular și numai în următoarele situații: pentru studii universitare, pentru a-și cumpăra o locuință, pentru a-și deschide o afacere sau pentru a se trata de vreo boală, în caz că este un tratament mai costisitor.

Conform proiectului, banii vor putea fi utilizaţi doar în momentul în care copilul a împlinit vârsta de 18 ani şi poate demonstra că a absolvit 12 clase.

De această lege pot beneficia şi copiii moldovenilor care deţin Cetăţenia Română.

 

Legea nr. 14/2018 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 33/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative privind actele de stare civilă şi actele de identitate ale cetăţenilor români, care intră în vigoare la data de 22.01.18, se modifică următoarele:

La articolul 41, alineatele (5) şi (51) se modifică şi vor avea următorul cuprins:

(5) Transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă privind cetăţenii români care nu au avut niciodată domiciliul în România, cu excepţia celor care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetăţenia română, în temeiul art. 10 şi 11 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, se face cu aprobarea primarului sectorului 1 al municipiului Bucureşti şi cu avizul prealabil al şefului Direcţiei Publice de Evidenţă a Persoanelor şi Stare Civilă a Sectorului 1 al Municipiului Bucureşti, în termen de 60 de zile de la data depunerii cererii de transcriere.

(51) Transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă privind cetăţenii care au redobândit sau cărora li s-a acordat cetăţenia română, în temeiul art. 10 şi 11 din Legea cetăţeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi care nu au avut niciodată domiciliul în România se face în termen de 60 de zile de la depunerea cererii, după cum urmează:

a) cu aprobarea primarilor sectoarelor municipiului Bucureşti şi cu avizul prealabil al şefilor serviciilor publice comunitare locale de evidenţă a persoanelor ale sectoarelor municipiului Bucureşti;

b) cu aprobarea primarilor municipiilor reşedinţă de judeţ şi cu avizul prealabil al şefiilor serviciilor publice comunitare judeţene de evidenţă a persoanelor.

La articolul 41, după alineatul (51) se introduc trei noi alineate, alineatele (52)—(54), cu următorul cuprins:

(54) În situaţiile prevăzute la alin. (51)—(53) cererea de transcriere/înscriere a certificatelor/extraselor de stare civilă/extraselor multilingve ale actelor de stare civilă se depune, personal, de către titulari sau reprezentanţii legali ai acestora, în termen de 90 de zile de la data depunerii jurământului de credinţă faţă de România. Pentru minori cererea de transcriere/înscriere poate fi depusă de către unul dintre părinţi sau după caz, de reprezentantul lor legal, iar cei care au împlinit vârsta de 14 pot solicita şi personal.

Această lege a fost adoptată de Parlamentul României, cu respectarea prevederilor art. 75 şi ale art. 76 alin. (2) din Constituţia României.

Precizăm că vă puteţi adresa şi la alte servicii de stare civilă unde s-au atribuit competenţe în transcrierea certificatelor/extraselor de stare civilă (servicii de stare civilă a reşedinţelor de judeţ).

Finalul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie vor aduce un weekend prelungit pentru Institutiile din România, muncitorii carora se vor bucura de timp liber atât joia, de Sfântul Andrei, cât și vinerea , în prima zi din decembrie, când e Ziua Națională a României.

România se va bucura de un weekend prelungit, de patru zile, care va începe joia și se va încheia duminică.

Totuși, acestea nu vor fi și ultimele zile libere din 2017 în care salariații se vor bucura de timp liber, în condițiile în care prima și a doua zi de Crăciun, 25 și 26 decembrie.

Ministerul Afacerilor Interne din România vine cu o propunere legislativă prin care valabilitatea pașapoartelor să fie prelungită de la 5 la 10 ani.

”Ministerul Afacerilor Interne supune dezbaterii publice proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, care prevede o serie de modificări legislative privind creșterea valabilității pașaportului simplu electronic și clarificarea situațiilor în care poate fi solicitat un pașaport simplu temporar.”, se arată într-un comunicat al MAI.

Astfel, prin proiectul de lege, ministerul propune dublarea termenului de valabilitate a pașaportului simplu electronic de la 5 la 10 ani pentru persoanele cu vârsta de peste 25 de ani. Opțiunea a ținut cont de faptul că după această vârstă, schimbările de fizionomie sunt mai puțin accentuate.

De altfel, în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene pașapoartele simple electronice au termen de valabilitate de 10 ani.

Pentru copiii cu vârsta de până la 12 ani, pașaportul simplu electronic va fi valabil trei ani, iar pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 12 şi 25 de ani va fi valabil 5 ani.

Pentru că una dintre cauzele cozilor din timpul verii are legătură cu faptul că un număr mare de cetățeni preferă să solicite un pașaport simplu temporar, propunem limitarea situațiilor în care se poate solicita în regim de urgență un pașaport temporar.

În prezent, o persoană poate solicita în regim de urgență un pașaport simplu temporar, valabil doar 1 an, fără a i se cere să dovedească urgența invocată, ceea ce a încurajat foarte mulți cetățeni să opteze pentru acest tip de pașaport atunci când au uitat să-și facă din timp documentul de călătorie sau când nu au dorit să aștepte timpul necesar realizării unui document electronic.

Prin proiectul de lege se propune ca pașaportul temporar să fie eliberat în termen scurt (de la două ore până la maxim trei zile), cum se întâmplă în prezent, doar în anumite cazuri, clar reglementate, cu obligația prezentării documentelor care dovedesc urgența, precum:

• situații obiective în care, din motive de sănătate, familiale sau profesionale, este necesară și urgentă prezența persoanei pe teritoriul altui stat și nu este timp pentru emiterea pașaportului simplu electronic

• minorul urmează să se deplaseze în străinătate pentru studii ori pentru a participa la concursuri oficiale sau pentru a urma un tratament medical, fără de care viața ori sănătatea îi este pusă în pericol.

Persoanele care declară că nu doresc să li se elibereze un document electronic pot opta pentru un pașaport temporar, care însă le va fi eliberat în termenul legal prevăzut pentru eliberarea pașaportului simplu electronic.

Aceste măsuri legislative sunt o continuare a măsurilor pe care ministrul afacerilor interne Carmen Dan le-a dispus în plan administrativ și care privesc: deblocarea încadrării a 35 de posturi din sursă externă pentru serviciile de pașapoarte, implementarea unui sistem de programare on line pentru preluarea cererilor de eliberare a pașapoartelor (în prezent acesta fiind funcțional la nivelul a 34 de județe, finalizarea implementării acestuia la nivel național fiind stabilită pentru data de 18.12.2017) și prelungirea, la nevoie, a programului de lucru cu publicul, în intervalul orar 8,30 – 18,30 de luni până vineri cu organizarea activității în mod corespunzător, în doua schimburi, în perioadele cu un aflux mare de cereri.

Demersul legislativ va fi însoțit și de o campanie de conștientizare a cetățenilor care va începe din această lună în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe.