30 Noiembrie / 1 Decembrie

30 noiembrie si 1 decembrie, zile fara program in România

Joi si Vineri, 30 noiembrie si 1 decembrie, zile fara program in România.

Finalul lunii noiembrie și începutul lunii decembrie vor aduce un weekend prelungit pentru Institutiile din România, muncitorii carora se vor bucura de timp liber atât joia, de Sfântul Andrei, cât și vinerea , în prima zi din decembrie, când e Ziua Națională a României.

România se va bucura de un weekend prelungit, de patru zile, care va începe joia și se va încheia duminică.

Totuși, acestea nu vor fi și ultimele zile libere din 2017 în care salariații se vor bucura de timp liber, în condițiile în care prima și a doua zi de Crăciun, 25 și 26 decembrie.

Vești bune pentru românii cu pașaport!

Ministerul Afacerilor Interne din România vine cu o propunere legislativă prin care valabilitatea pașapoartelor să fie prelungită de la 5 la 10 ani.

”Ministerul Afacerilor Interne supune dezbaterii publice proiectul de Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 248/2005 privind regimul liberei circulații a cetățenilor români în străinătate, care prevede o serie de modificări legislative privind creșterea valabilității pașaportului simplu electronic și clarificarea situațiilor în care poate fi solicitat un pașaport simplu temporar.”, se arată într-un comunicat al MAI.

Astfel, prin proiectul de lege, ministerul propune dublarea termenului de valabilitate a pașaportului simplu electronic de la 5 la 10 ani pentru persoanele cu vârsta de peste 25 de ani. Opțiunea a ținut cont de faptul că după această vârstă, schimbările de fizionomie sunt mai puțin accentuate.

De altfel, în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene pașapoartele simple electronice au termen de valabilitate de 10 ani.

Pentru copiii cu vârsta de până la 12 ani, pașaportul simplu electronic va fi valabil trei ani, iar pentru persoanele cu vârsta cuprinsă între 12 şi 25 de ani va fi valabil 5 ani.

Pentru că una dintre cauzele cozilor din timpul verii are legătură cu faptul că un număr mare de cetățeni preferă să solicite un pașaport simplu temporar, propunem limitarea situațiilor în care se poate solicita în regim de urgență un pașaport temporar.

În prezent, o persoană poate solicita în regim de urgență un pașaport simplu temporar, valabil doar 1 an, fără a i se cere să dovedească urgența invocată, ceea ce a încurajat foarte mulți cetățeni să opteze pentru acest tip de pașaport atunci când au uitat să-și facă din timp documentul de călătorie sau când nu au dorit să aștepte timpul necesar realizării unui document electronic.

Prin proiectul de lege se propune ca pașaportul temporar să fie eliberat în termen scurt (de la două ore până la maxim trei zile), cum se întâmplă în prezent, doar în anumite cazuri, clar reglementate, cu obligația prezentării documentelor care dovedesc urgența, precum:

• situații obiective în care, din motive de sănătate, familiale sau profesionale, este necesară și urgentă prezența persoanei pe teritoriul altui stat și nu este timp pentru emiterea pașaportului simplu electronic

• minorul urmează să se deplaseze în străinătate pentru studii ori pentru a participa la concursuri oficiale sau pentru a urma un tratament medical, fără de care viața ori sănătatea îi este pusă în pericol.

Persoanele care declară că nu doresc să li se elibereze un document electronic pot opta pentru un pașaport temporar, care însă le va fi eliberat în termenul legal prevăzut pentru eliberarea pașaportului simplu electronic.

Aceste măsuri legislative sunt o continuare a măsurilor pe care ministrul afacerilor interne Carmen Dan le-a dispus în plan administrativ și care privesc: deblocarea încadrării a 35 de posturi din sursă externă pentru serviciile de pașapoarte, implementarea unui sistem de programare on line pentru preluarea cererilor de eliberare a pașapoartelor (în prezent acesta fiind funcțional la nivelul a 34 de județe, finalizarea implementării acestuia la nivel național fiind stabilită pentru data de 18.12.2017) și prelungirea, la nevoie, a programului de lucru cu publicul, în intervalul orar 8,30 – 18,30 de luni până vineri cu organizarea activității în mod corespunzător, în doua schimburi, în perioadele cu un aflux mare de cereri.

Demersul legislativ va fi însoțit și de o campanie de conștientizare a cetățenilor care va începe din această lună în parteneriat cu Ministerul Afacerilor Externe.

Mai multe progrămări pentru depunerea dosarului la cetățenie Română.

Începând cu data de 1 Octombrie 2017, numărul de locuri disponibile în vederea programării online pentru
depunerea dosarelor va fi de 400 / zi.

La depunerea dosarelor privind cetăţenia română este obligatorie prezentarea documentelor de identitate
şi de stare civilă atât în original, cât şi în copie legalizată (cu traducere în limba română legalizată /
supralegalizate / apostilate, dacă este cazul, în funcție de situația specifică articolului de lege în temeiul
căruia este formulată cererea), în cazul documentelor emise de autorităţile altor state, sau în copie simplă
în cazul documentelor emise de autoritățile române. De asemenea, nu vor fi acceptate acte laminate (plastifiate),
întrucât elementele particularizante ale documentelor originale au fost deteriorate în urma laminării.

În situația în care solicitantul nu prezintă originalul fiecărui document care se regăsește în copie
în dosarul
constituit, cererea privind cetățenia română nu va fi înregistrată de angajatul ANC,
petentul fiind îndrumat în
vederea reglementării situației și depunerea ulterioară a dosarului.

Copiii cu cetățenie română vor primi 500 euro.

Copiii cu cetățenie română vor primi 500 euro pentru educație, din 2017. Tot ei vor fi cei care vor avea acces la bani.

Toți copiii cu cetățenie română născuți după data de 9 februarie 2011, inclusiv cei din Republica Moldova care dețin cetățenia României, vor primi de la stat 500 de euro, bani pentru educație.

Tinerii vor fi singurii care vor avea acces la bani, după ce împlinesc vârsta de 16 ani. Acest ajutor financiar urmează să fie alocat copiilor din martie 2017, scrie bani.md, care citează presa de peste Prut.

Statul sprijină dreptul la învățare pe tot parcursul vieții prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 de euro, calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Națională a României și valabil la data plății, fiecărui copil cetățean român, la nașterea acestuia.

Suma este acordată în scop educațional în beneficiul titularului, din bugetul de stat, prin Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale. Sprijinul de stat pentru exercitarea dreptului la educație permanentă prin acordarea a 500 de euro se acordă tuturor copiilor născuți după data intrării în vigoare a prezentei legi”, stabilește Legea Educației.

Cei 500 de euro vor fi depuși de autorități, în baza certificatului de naștere, într-un cont de depozit deschis la Trezoreria Statului, pe numele copilului de către oricare dintre părinți, împuternicitul acestora sau reprezentantul legal. În plus, și părinții vor avea posibilitatea să depună bani în acest cont, iar pentru sumele aflate la Trezorerie se va plăti o dobândă anuală din bugetul statului.

Titularul contului va fi copilul, el urmând să fie singura persoană care va putea să retragă sume, începând cu vârsta de 16 ani și cu acordul expres al părinților.

Retragerea și folosirea banilor copiilor în alt scop decât cel educațional va reprezenta infracțiune și se va pedepsi cu închisoare de la șase luni la un an.

Așadar, în scop educațional, statul român s-a angajat să acorde, 500 de euro pentru fiecare copil născut după data intrării în vigoare a Legii Educației Naționale nr. 1/2011, adică după 9 februarie 2011. Obligația este prevăzută chiar în acest act normativ, împreună cu condițiile în care se vor acorda bani pentru educație. Inițial, suma de bani trebuia acordată din 2013, însă Guvernul a tot amânat aplicarea efectivă a prevederilor legale în cauză.

Transcriere acte copii minori

Începând cu data de 25.09.2017 dosarele de transcriere pentru copii minori ai cetățenilor români de naționalitate moldovenească, trebuie să conțină certificat de cetățenie română în nume propriu pentru COPIL sau acesta să fie trecut în cel al părintelui/părinților.

Pentru copii minori afectati de O.U.G. nr. 65 din 21.09.2017.

Persoanele care se încadrează în prevederile art. II din O.U.G. nr. 65 din 21.09.2017, publicată în Monitorul Oficial al României nr. 760 din 25.09.2017 vor trebui să se adreseze autorităților publice cu atribuții în domeniul actelor de stare civilă, actelor de identitate și documentelor de călătorie, respectiv Direcției pentru Evidența Persoanelor și Administrarea Bazelor de Date și Direcției Generală de Pașapoarte din cadrul Ministerului Afacerilor Interne. Este vorba despre persoanele care au obținut până la această dată înscrierea ori transcrierea actelor străine la autorităților publice competente (D.E.P.A.B.D. și D.G.P.). Persoanele cărora li s-au respins acest tip de cereri până la data intrării în vigoare a a O.U.G. nr. 65/2017 pot depune noi cereri la instituțiile competente mai sus menționate (D.E.P.A.B.D. și D.G.P.).

Persoanele programate pentru depunerea jurământului la sediul A.N.C., în vederea eliberării certificatului de cetățenie si pentru copiii minori, trebuie să prezinte următoarele:

– 2 (două) poze tip buletin pentru fiecare copil în parte;

– copie pașaport /act de identitate al copilului minor sau pașaport al părinților în care se regaseste fotografia minorului.

NU este necesară prezența copiilor la depunerea jurământului și nici la eliberarea certificatului de cetățenie al acestora.

 

Românii vor putea opta pentru cartea de identitate electronică

Guvernul României a aprobat în ședința de astăzi un proiect de Lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative care cuprind dispoziții privind evidența persoanelor și actele de identitate ale cetăţenilor români prin care se asigură premisele necesare punerii în circulație a unui nou document de identificare electronic.

Cartea electronică de identitate (CEI) va permite titularului autentificarea în sisteme informatice ale Ministerului Român al Afacerilor Interne și în sisteme informatice ale altor instituții publice sau private, precum şi utilizarea semnăturii electronice, în condițiile legii. CEI va facilita astfel accesul cetățeanului la diverse servicii electronice (bancare, fiscale, sociale, financiare etc.), cu efecte majore privind simplificarea relației cu autoritățile publice, creşterea calității şi accesibilității serviciilor publice.

CEI va respecta cerințele Comisiei Europene privind securizarea documentelor în contextul combaterii terorismului, al migrației ilegale, al traficului de droguri și de persoane, cărțile de identitate actuale fiind realizate cu tehnologie din anii ’90.

Noul document de identificare va oferi cetățenilor garanții suplimentare de securitate, iar instituțiilor de drept public sau privat, certitudinea că persoana care prezintă actul de identitate este titularul datelor de identificare înscrise pe respectivul document.

Proiectul de lege aprobat astăzi prevede posibilitatea cetățeanului de a opta pentru eliberarea unei cărți electronice de identitate, cu sau fără imaginea impresiunilor papilare a celor două degete arătătoare, sau a unei cărți de identitate simple, fără CIP. În cazul minorilor, la solicitarea părinților sau a reprezentaților legali, se introduce posibilitatea eliberării unei cărți de identitate simplă sau electronică, indiferent de vârsta copilului.

CEI va permite, printre altele, autentificarea în Platforma informatică a sistemului public al asigurărilor sociale de sănătate pentru a dovedi calitatea de asigurat a titularului. Noul document de identitate nu va conține date medicale, ci doar datele de identificare ale titularului. Cardul de sănătate își încetează valabilitatea în momentul emiterii către titular a unei cărți electronice de identitate. Pentru persoanele care nu vor solicita eliberarea unei cărți electronice de identitate, se vor emite în continuare carduri de sănătate, în aceleași condiții din prezent.

Totodată sunt stabilite termene, diferențiate, de valabilitate a actelor de identitate, în funcție de vârsta titularului, în scopul surprinderii modificărilor fizionomiei titularului.

Regimul de vize pentru cetatenii romani

Regimul de vize pentru cetăţenii români:

Libertate de mişcare (condiţionată) sau fără controale
Acces fără viză
Viză la sosire

Din ianuarie 2017, cetăţenii români care călătoresc în străinătate, pot vizita 182 de ţări şi teritorii, după cum urmează: – 132 de ţări şi teritorii fără viză, libertate de mişcare sau fără controale.

– 8 ţări sau teritorii cu obţinerea vizei la sosire gratuit.

– 37 de ţări sau teritorii cu viză la sosire cu plata unei taxe.

– 5 ţări sau teritorii cu obţinerea unei vize electronice gratuite.

Cetăţenii români pot călători fără paşaport, doar cu cartea de identitate în 58 de ţări sau teritorii.

Cum obții mai repede cetățenia Română.

Cetățenii străini sau persoanele fără cetățenie care au contribuit în mod semnificativ la promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești vor putea dobândi cetățenia română în condiții mai facile, decât cele reglementate în prezent. Este reglementat, de asemenea, un regim derogatoriu și în ceea ce privește obținerea cetățeniei române de către persoanele care ar putea contribui la promovarea imaginii României prin performanțe deosebite în domeniul sportului, prin reprezentarea țării noastre în loturile naționale, și care își exprimă atașamentul față de România și față de sistemul de valori românesc.

Aceste modificări, între altele, fac obiectul unei Ordonanțe de Urgență pentru modificarea Legii cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, adoptată astăzi de Guvernul României. Astfel, în cazul persoanelor care ar putea contribui în mod semnificativ la promovarea imaginii României prin performanțe deosebite în domeniul sportului, cetățenia română se acordă prin Hotărâre de Guvern inițiată de Ministerul Tineretului și Sportului, pe baza avizului Autorității Naționale pentru Cetățenie, care verifică îndeplinirea de către solicitanți a următoarelor condiții stipulate în legislația în vigoare:

Ø Dovedesc, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român, nu întreprind sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu au întreprins asemenea acțiuni;

Ø Au împlinit vârsta de 18 ani;

Ø Sunt cunoscute cu o bună comportare și nu au fost condamnate în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care să le facă nedemne de a fi cetățeni români.

Persoanele care au vocația de a dobândi cetățenia română în baza acestei proceduri speciale sun cele care ar putea contribui la promovarea imaginii României prin performanțe deosebite în domeniul sportului și care vor reprezenta România în loturile naționale, conform reglementărilor statutare ale federației sportive internaționale la care România este afiliată.

Federațiile sportive internaționale, ținând cont de specificul fiecărei ramuri de sport, permit naturalizarea sportivilor, stabilind pentru aceștia criteriile de participare în competiții și conferindu-le dreptul de a reprezenta un alt stat, în condiții specifice, de la caz la caz.

Introducerea unui mecanism mai facil privind obținerea cetățeniei române pentru persoanele care ar putea contribui la promovarea imaginii României prin performanțe deosebite în domeniul sportului răspunde mai multor solicitări adresate de federații sportive Ministerului Tineretului și Sportului cu privire la naturalizarea unor sportivi care și-au manifestat intenția de a reprezenta România în competițiile internaționale precum și interesului României de a crește performanțele sale în domeniul sprotului. Condițiile de dobândire a cetățeniei române, potrivit legii acum în vigoare, raportat la termenul rezonabil de durată a vieții sportive de înaltă performanță (în general între patru și opt ani), nu au făcut posibilă parcurgerea ăn timp util a procedurii de naturalizare pentru a permite unor astfel de sportivi participare la competiții sportive în loturile naționale ale României. Modificarea în acest sens a Legii cetățeniei prin Ordonanță de Urgență răspunde solicitărilor federațiilor sportive naționale privind naturalizarea unor sportivi care doresc să contribuie la reprezentarea țării noastre conform regulamentelor și statutelor federațiilor internaționale la care acestea sunt afiliate.

O altă modificare adusă Legii cetățeniei române stipulează că cetățenia română poate fi, obținută de către cetățeanul străin sau persoana fără cetățenie care a contribuit în mod semnificativ la protejarea și promovarea culturii, civilizației și spiritualității românești, dacă sunt îndeplinite următoarele condiții:

Ø Dovedesc, prin comportament, acțiuni și atitudine, loialitate față de statul român, nu întreprind sau sprijină acțiuni împotriva ordinii de drept sau a securității naționale și declară că nici în trecut nu au întreprins asemenea acțiuni;

Ø Au împlinit vârsta de 18 ani;

Ø Sunt cunoscute cu o bună comportare și nu au fost condamnate în țară sau în străinătate pentru o infracțiune care să le facă nedemne de a fi cetățeni români.

În această ipoteză, cererea de acordare a cetățeniei române se aprobă prin ordin al președintelui Autorității Naționale pentru Cetățenie.

De asemenea, o altă modificare adusă actului normativ privește clarificarea înțelesului dispoziției referitoare la persoanele care pot solicita redobândirea cetăţeniei române în condiţiile art. 11 din lege.

Această modificare a fost făcută pentru a se reglementa situația persoanelor care fac dovada nașterii lor sau a ascendenților lor până la gradul III anterior înfăptuirii Marii Uniri din anul 1918, pe teritorii care la acea dată nu aparțineau statului român. Aceste persoane nu au dobândit cetățenia română nici prin naștere și nici prin adopție, așa cum stipulează în prezent norma juridică.

Totodată, sunt operate unele modificări în scopul reducerii termenelor în procedura de depunere a jurământului de credință față de România, având în vedere că cetățenia română se dobândește la data depunerii jurământului.

Prevederile introduse prin Ordonanța de Urgență aprobată astăzi sunt compatibile cu normele și standardele internaționale în materie de cetățenie.

Informații suplimentare:

În primele opt luni ale anului 2015 au fost înregistrate 49.501 cereri de acordare și de redobândire a cetățeniei române, din care 49.148 au fost cereri de redobândire a cetățeniei. Comparativ, în cursul întregului an 2014 au fost înregistrate 21.664 cereri de acordare și redobândire a cetățeniei, din care 21.124 au vizat redobândirea cetățeniei române.

Veste bună pentru persoanele care dețin pașaport românesc

Şefa Direcţiei Generale de Paşapoarte din România a anunţat că a existat o întâlnire la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, în urma căreia s-a decis schimbarea cadrului legal, urmând ca documentele de călătorie să fie valabile 10 ani, nu 5 cum e în prezent, pentru persoanele de peste 25 de ani, anunță Mediafax.ro.

“În ceea ce priveşte valabilitatea paşapoartelor, am avut o întâlnire, o discuţie la nivelul Ministerului Afacerilor Interne şi s-a hotărât schimimbarea cadrului legislativ pentru a putea fi prelungită valabilitatea paşapoartelor la 10 ani pentru persoanele care au peste 25 de ani”, a declarat Claudia Catela Vasile, şeful Direcţiei Generale Paşapoarte.

Zeci de oameni s-au strâns, luni, cu aproape două ore înainte de începutul programului la Direcţia de Paşapoarte din Capitală pentru a depune documentele de eliberarea a actelor de călătorie. În afara de timpul petrecut la rând, oamenii sunt nemulţumiţi că trezoreria este închisă şi că ghişeele ar fi fost deschise mai târziu decât era programat. Pe de altă parte, şeful Direcţiei susţine că programul s-a respectat.

“În această perioadă, este o perioadă foarte aglomerată la toate serviciile publice comunitare de paşapoarte, motiv pentru care şi astăzi este coadă aici. Noi am venit în întâmpinarea oamenilor şi am vrut să-i ajutăm, cu toate că astăzi este zi nelucrătoare, am deschis câteva ghişee, şi aici în Pipera, la nivelul a 14 judeţe din ţară şi-au manifestat disponibilitatea de a lucra astăzi pentru cetăţenii României. Există mai multe posibilităţi de plată pentru achitarea taxei de paşaport, nu numai la Trezorerie. Programul a început la 8 jumătate. Nu ştiu aici, la nivelul Regim Permise dacă s-a permis accesul. Noi nu suntem administratorul clădirii şi nu am ştiut de ce nu s-a deschis clădirea. Oamenii, lucrătorii Serviciului de Paşapoarte au deschis la 8 jumate ghişeele”, a explicat şeful Direcţiei, citat de Mediafax.

Măsura discutată la București vizează și cele câteva sute de mii de moldoveni, care au și cetățenie română. Zilnic, sute de cetățeni ai R. Moldova, care dețin și pașapoarte românești sunt nevoiți să aștepte ore în șir în România pentru a-și prelungi valabilitatea pașaportului românesc. În mai multe orașe mari, pentru această procedură este necesară o programare prealabilă, care se face, în unele cazuri, cu 3-4 luni mai devreme.

Cum moldovenii cu cetățenie română pot primi o pensie peste Prut – Deputat român

„Este vorba despre un proiect de lege care va substitui o lege care a existat. Legea respectivă prevede ca un cetățean român care se află în afara României să-și poată plăti contribuțiile la fondul de pensii pe o perioadă de cinci ani.”

Declarațiile au fost făcute în cadrul emisiunii Alb&Negru de la UNIMEDIA de deputatul român din Republica Moldova Constantin Codreanu.

Codreanu mai spune că o persoană care are cetățenie română, indiferent de zona în care locuiește, chiar și Republica Moldova, pleacă în Italia, având nu a avut contribuție la fondul de pensii, poate să își plătească pentru o perioadă de cinci ani aceste contribuții, în funcție de cât este cuantumul respectiv, și ulterior la revenirea în țară să beneficiez de o pensie din partea statului român. „Pentru că ceea ce a existat până acum în acea lege 188 pe 2016, făcea referire doar la cetățenii din România și nu-i viza pe cetățenii plecați. Este un mod de ai aduce pe cetățenii români acasă.”

„Știu foarte multe persoane care din Republica Moldova au mers, au depus o cerere la Ministerul Muncii în acest sens și le-au fost recunoscut și stagiul. Multora dintre ei le-au fost recunoscut și salariul. Le-a fost calculat salariul. E foarte complicat atunci când vorbim de acei care și-au primit salariul în ruble și cei care și-au primit salariul în anii 1970-1980. E foarte complicat, din câte știu mai trebuie să se facă și conversia dintre ceea ce însemna rubla atunci și ceea ce ar însemna rubla acum. Acest lucru este posibil și se întâmplă de mai mulți ani”, a conchis deputatul român.

 

+373 79 880 555
viber

Мы в Viber

+373 781 10 555

Теперь вы можете получить консультацию, где бы вы не находились.

whatsapp

Мы в Whatsapp

+373 781 10 555

Теперь вы можете получить консультацию, где бы вы не находились.